luni, 9 august 2010

La Multi Ani...mie

Dupa cum va spuneam in postarea anterioara, in cateva zile avea sa vina ziua mea...si au trecut cateva zile, si uite-o cum a venit ea de dupa colt! Deeeeeci, azi e ziua mea, daca n-ati stiut. Si vreau tortul asta:




deci in concluzie, La Multi Ani MIE ! :)

vineri, 6 august 2010

when it starts like ¨for ever¨ and ends like ¨never!¨

Pentru ca am auzit si am trait atatea povesti care au inceput cu forever si s-au terminat cu never, dar n-am auzit mai deloc una care sa fie invers.

De fapt scriu postul asta din cauza ca azi au parintii mei 22 de ani de casnicie (La Multi Ani!) si mai sunt cateva zile pana fac eu 21. Si stiu o poveste care a inceput cu never si s-a terminat cu forever. A lor. Pentru ca s-au cunoscut in facultate. Pentru ca ea era cuminte...si el nu. Pentru ca el e efervescent...si ea nu. Pentru ca ea e draguta, slabuta si eleganta...si el nu cred ca o sa poarte cravata nici la mine la nunta. Pentru ca erau studenti, si ea era boboaca...si el nu. Si pentru ca el a vrut si ea n-a vrut cand de fapt vroiau amandoi si pana la urma s-a intamplat ca sa aud si-o poveste care sa inceapa cu never si sa se termine cu for ever.

Multumita lor sunt...asa cum sunt. Si tot multumita lor stiu ca ¨asa cum sunt¨n-are sa fie niciodata pe placul tuturor, si nici ca ar putea sa imi pese mai putin. Fiindca mama mi-a zis ca ai 5 prieteni si 500 de amici sau cunostiinte. Si stia ea ce zice. Pentru ca Da, sunt efervescenta, ma cert si nimeni, niciodata, nu-mi pune viata in ordine dupa bunul plac, dar asta e doar pentru ca de la tata am invatat ca nimeni niciodata n-are dreptul sa ma trateze ca pe un pres. Si da, stiu sa fiu si eleganta si sa zambesc frumos, pentru ca mama e totusi femeie. Si am si ochii verzi cateodata.

Si ziceam ca am trait multe povesti care au inceput ca for ever si s'au terminat cu never. Nu am putut niciodata sa stau langa acelasi barbat mai mult de 1 an - 1 an si jumatate, pana acum si acum imi dau seama si de ce. Pentru ca o fata o sa caute mereu inconstient un barbat ca tata, si-o relatie ca si cea pe care a vazut-o atatia ani in casa. Si cateodata cred ca prea mult timp a fost si un an, dar stii cum e...trebuie s-o faci si pe asta. Si eu vreau sa ma casatoresc o data, dar am un fix, cu tatuajul ala. Si dupa ce'o sa'mi tatuez degetul cu verigheta aia formata din numele tau, e pentru totdeauna. Si asta e...si asta sunt...Pentru ca nu a avut cine sa ma invete sa accept sa fiu un obiect, sa dau explicatii, n-am avut unde sa invat ca o femeie trebuie sa accepte sa se ridice la ea tonul sau si mai grav, mana. N-a avut cine sa-mi arate o relatie in care o femeie este supusa si un barbat este gelos. Si doamne, bine-mi pare.

marți, 20 iulie 2010

Visul unei nopti de vara

Asupra unor oameni visele au o influenta majora. Pot spune chiar ca unele vise schimba cursul unei vieti. Pot sa te faca sa-ti dai seama cum te-ar afecta ceva, cum te-ai simti daca ti s-ar intampla ceva anume. Si te fac sa iei unele decizii pe care nu le-ai lua altfel, sau sa revii asupra unor decizii gata luate.

Eu, la modul personal, pana acum, am avut un singur astfel de vis. La vremea aceea i l-am povestit unei prietene foarte bune. Asa, ca am visat eu intr-o noapte ceva, si gata. Mi s-a pus pata si apoi s-a repetat obsesiv visul ala, pana cand a trebuit sa fac ceva sa mi-l scot din cap. Si am facut. Si mi l-am scos. Dar asta a fost de ceva vreme. Multa vreme. Si oricum, ala e un vis de care ma bucur si acum ca "am ascultat" ca altfel.....cine stie unde si cu cine eram acum.
Si stiti cum in vis subconstientul plaseaza un loc in alt loc, cum ar fi casa ta, exact asa cum arata ea, care stii ca-i orasul cutare in...New York? asta mi se-ntampla destul de des. Am visat intr-o noapte casa bunicilor mei de la tara, in Cluj...aiurea.

Dar nu asta mi-e problema acum. Ci faptul ca de-o vreme visez constant si nu mai pot sa ma odihnesc. De cand am venit aici (in Spania), de la caldura probabil, ca dorm la 30 - 35 de grade si traiesc la 35+, numai vise super ciudate am. Si eu nu visez de obicei. Cand dorm acasa, nu prea visez. Nu-mi aduc aminte toate idioteniile de vise pe care le-am avut de cand am venit aici, dar visez tot chestii gen Sfarsitul Lumii, persoane cu care n-am mai avut povesti de ceva vreme, persoane dragi mie, dar in contexte mega-ciudate....si asa mai departe...

Poate ca subconstientul meu vrea acasa la fel de mult ca si inconstientul si constientul meu, sau poate doar am nevoie de-o vizita la psiholog. Sau poate am doar nevoie sa scada temperatura cu vre-o 10 grade sa nu ma mai fiarba la foc mic noaptea. Ca de-aia visez numai focuri, ca ma simt ca-n cuptor. Pana atunci insa, incerc sa ma detasez de problema asta pentru ca de la atatea vise nu mai am timp sa ma odihnesc si ma trezesc epuizata de la atatea lupte intre mine si personajele astea multe si ciudate.